Inregistrarea nasterii

Inregistrarea nasterii

 

Inregistrarea naşterii se face de structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau  de ofiterul de stare civila din cadrul Primariei unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza  s-a produs evenimentul.

Termenul pentru declararea si inregistrarea nasterii copilului este de:

a) 15 zile de la data nasterii, pentru copilul născut viu si aflat in viata;

b) 3 zile de la data nasterii, pentru copilul nascut mort;

c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul nascut viu care a decedat in termenul de 15 zile;

d) 30 de zile pentru copilul cu varsta de pana la un an, gasit sau parasit de mama în maternitate sau unitati sanitare.

Inregistrarea nasterii se face in baza următoarelor documente:

a) certificatul medical constatator al nasterii, intocmit pe formular-tip;

b) actul de identitate al mamei si/sau al declarantului, dacă nasterea nu este declarata de mama;

c) certificatul de căsătorie al parintlor copilului, in original si in fotocopie, daca sunt casatoriti, iar daca acestia poarta nume de familie diferit, declaratia scrisa cu privire la numele pe care il va dobandi copilul;

d) declaratia de recunoaştere a copilului nascut in afara casatoriei, data de catre tata în fata ofiterului de stare civila care inregistreaza nasterea, din care sa rezulte si numele de familie pe care il dobandeste copilul, la care se anexeaza consimtamantul mamei; în cazul tatalui minor acesta este asistat de reprezentantul legal.

In situatia in care unul dintre parinti sau ambii sunt cetăteni straini, sunt necesare documentele prevazute anterior, precum si următoarele:

a) pasaportul parintelui cetatean strain/parintilor cetateni straini, respectiv actul de identitate pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, in original si in fotocopie si traducerea legalizata a filei care contine datele de identificare;

b) certificatul de casatorie al parintilor copilului si traducerea legalizata a acestuia, daca parintii sunt casatoriti; originalul certificatului si traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate, după caz.

În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare si urmatoarele acte:

a) certificatul de nastere al mamei si actul de identitate al declarantului, daca declararea nasterii nu este facuta de mama;

b) actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre parintii copilului.

In cazul în care parintii au domicilii diferite, parintele care declara nasterea va da o declaratie cu privire la domiciliul copilului.

In cazul in care parintii poarta nume de familie diferite sau exista neconcordanta intre prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii si cel declarat, inregistrarea nasterii se face în baza declaratiei scrise, semnata de ambii parinti, din care sa rezulte numele de familie ai prenumele copilului.

Daca parintii nu se inteleg cu privire la numele de familie al copilului, instanta de tutela hotaraste numele copilului si comunica de indata hotararea ramasa definitiva la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor/primaria unitatii administrativ-teritoriale  competent/a sa înregistreze nasterea.

Inregistrare masina la administratia financiara

Inregistrare masina la administratia financiara

Acte necesare pentru directia de raxe si impozite 2016

Pentru o masina NOUA din Romania

  1. Contract de Leasing sau factura – original + copie
  2. Cartea de identitate a vehiculului – original + copie
  3. Carte de identitate (buletin) – original + copie
  4. Declaratie – se complecteaza la fata locului
  5. Fisa inmatriculare auto

 

Pentru o masina SH din Romania

  1. Declaratie. O ridicati si complectati la administratia financiara
  2. Carte de identitata (Buletin) original + copie
  3. Cartea de identitate a vehicului original + copie
  4. Contractul de vanzare – cumparare
  5. Fisa de inmatriculare auto

 

Pentru masini aduse din U.E. (noi sau sh)

  1. Contract de Leasing sau factura – original + copie
  2. Cartea de identitate a vehiculului – original + copie
  3. Carte de identitate (buletin) – original + copie
  4. Declaratie – se complecteaza la fata locului
  5. Fisa de inmatriculare auto

 

Persoanele juridice trebuie sa aiba si

  1. Copie CUI societate
  2. Delegatie/imputernicire pentru persoana care prezinta documentele
  3. Toate cererile , declaratiile si copiile stampilate.

Acte-Necesare-pentru-Inmatriculare-Auto

 

 

Acte necesare divortului la notar

Acte necesare divortului la notar

 

Divortul la notar poate avea loc daca ambii soti sunt de acord sa divorteze, indiferent daca au sau nu copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.

Competenta de a constata desfacuta casatoria si de a elibera certificatul de divort apartine notarului public de la locul incheierii casatoriei sau al ultimei locuinte comune ( locuinta in care au locuit sotii dovedita, fie cu actele de identitate, fie cu declaratiile sotilor date pe proprie raspundere).

Cererea de divort se depune de soti impreuna, personal sau prin mandatar cu procura speciala data in forma autentica.

Dupa primirea cererii notarul acorda un termen de 30 zile la expirarea caruia sotii trebuie sa se prezinte personal, iar daca acestia staruie in cererea de divort notarul va elibera certificatul de divort.

Singurele situatii in care notarul public poate acorda alte termene peste termenul de 30 zile de reflectie sunt acelea motivate de lipsa anchetei psihosociale şi/sau imposibilitatea audierii minorului.

In cazul divortului cu copii minori, pentru a se putea desface casatoria sotii trebuie sa se puna de acord asupra tuturor aspectelor referitoare la:

– numele de familie ce-l vor purta dupa divort;

– exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti;

– modalitatea de pastrare a legaturilor personale cu minorii;

– stabilirea locuintei copiilor;

– stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a minorilor.

Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie ori asupra exercitarii in comun a drepturilor parintesti notarul va respinge cererea de divort si va indruma partile sa se adreseze instantei de judecata.

Impotriva incheierii de respingere a notarului nu exista cale de atac, insa sotii se vor putea adresa instantei de judecata cu cererea de divort.

Acte necesare

– actele de identitate in original al ambilor soti

– certificatele de nastere in original (soti si copii minori, dupa caz)

– certificatul de casatorie in original al sotilor

– procura autentica, daca este cazul

 

Acte privind procedura succesorala

Acte privind procedura succesorala

procedura succesorala

 

Cuprins:

1. DISPOZIŢII GENERALE

2. REGULI DE COMPETENŢĂ

3. DESCHIDEREA PROCEDURII SUCCESORALE

4. ACTE NECESARE PENTRU DEZBATEREA SUCCESIUNII

5. MODUL DE STABILIRE A COTELOR SUCCESORALE CE REVIN MOSTENITORILOR

 

1. DISPOZIŢII GENERALE

Procedura succesorală notarială se poate deschide numai în baza certificatului de deces.

Certificatul de deces trebuie să conţină elementele esenţiale pentru dezbaterea succesiunii, cum sunt: numele şi prenumele defunctului, data completă a decesului (ziua, luna şi anul), codul numeric personal, precum şi ultimul domiciliu al acestuia. Data incompletă face ca evidenţa procedurilor succesorale ţinută la nivelul Camerei Notarilor Publici, precum şi cea a opţiunilor succesorale ţinută la nivelul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, să genereze erori care pot atrage anularea ulterioară a actelor instrumentate.

Hotărârea judecătorească de declarare a morţii unei persoane nu poate înlocui certificatul de deces, fiind obligatorie obţinerea acestuia de la autorităţile competente.

Pentru cetăţenii români decedaţi în străinătate, dar care au avut ultimul domiciliu în România, precum şi pentru cetăţenii români care au decedat în străinătate, dar care au avut ultimul domiciliu/reşedinţa în străinătate, certificatul de deces va fi emis de autoritatea română, după transcrierea actului de deces emis de autoritatea străină. În cazul în care certificatul de deces este eliberat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular, acesta nu mai trebuie transcris.

Pentru cetăţenii străini sau apatrizi, care nu sunt decedaţi în România şi care au avut ultimul domiciliu/reşedinţa în străinătate, actul de deces emis de autorităţile străine competente va fi luat în considerare de către notarul public numai după îndeplinirea procedurii supralegalizării sau apostilării, după caz. Fac excepţie de la regula apostilării/supralegalizării, actele de deces emise de state cu care România are încheiate convenţii sau tratate bilaterale de recunoaştere a actelor de stare civilă

2. REGULI DE COMPETENŢĂ

Regula generală este că moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.

În cazul în care ultimul domiciliu nu este în România, competent este notarul public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în circumscripţia sa să existe cel puţin un bun imobil.

În cazul în care ultimul domiciliu nu este în România, iar în patrimoniul succesoral nu se regăsesc bunuri imobile pe teritoriul României, competent este notarul public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în circumscripţia sa să existe bunuri mobile.

În cazul în care ultimul domiciliu nu este în România, iar în patrimoniul succesoral nu se regăsesc bunuri pe teritoriul României, competent este notarul public cel dintâi sesizat. În acest ultim caz, se poate emite certificat de calitate de moştenitor, dar numai cu respectarea art.2633 şi următoarele din Codul civil.

Regulile de mai sus se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor decedate al căror ultim domiciliu nu este cunoscut.

De asemenea, în cazul în care, în certificatul de deces se precizează doar statul pe al cărui teritoriu defunctul a avut ultimul domiciliu, se aplică în mod corespunzător prevederile de mai sus.

3. PRECIZĂRI CU PRIVIRE LA DESCHIDEREA PROCEDURII SUCCESORALE

Cererea de deschidere a procedurii succesorale poate fi făcută de oricare dintre succesibili, de către creditorii succesiunii sau ai succesibililor, precum şi de orice altă persoană care justifică un interes legitim. Cererea de deschidere a procedurii succesorale poate fi înlocuită şi de sesizarea secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau de sesizarea instituţiilor statului (instanţe de judecată, parchet, poliţie, etc.). În privinţa Anexei nr.24, precizăm că aceasta suplineşte certificatul de deces şi certificatul de atestare fiscală emis de unitatea administrativ-teritorială.

După primirea cererii, însoţită obligatoriu de certificatul de deces, notarul public va proceda la verificarea competenţei sale şi va solicita de la Camera Notarilor Publici certificatul de evidenţă succesorală. După primirea de la Camera Notarilor Publici a certificatului de evidenţă succesorală, notarul public va proceda la înregistrarea dosarului succesoral în registrul şi opisul succesoral, precum şi în registrul de termene cu menţionarea termenului stabilit pentru dezbatere.

 În toate situaţiile, data înregistrării cauzei succesorale în registrul de succesiuni este data la care notarul a primit cererea de deschidere a procedurii succesorale.

Dacă dosarul succesoral nu a fost înregistrat, actele de procedură efectuate nu sunt valabile.

 

Până la soluţionarea dosarului succesoral se pot acorda, după caz, mai multe termene .

La fiecare termen acordat se va întocmi o încheiere de şedinţă.

4. ACTE NECESARE PENTRU DEZBATEREA SUCCESIUNII

Sunt necesare urmatoarele acte pentru dezbaterea succesiunii:

  • certificatul de deces
  • pentru sotul/sotia supravietuitoare: certificatul de casatorie/deces, sentinta de divort (ramasa definitiva si irevocabila), certificat de divort, etc, dupa caz
  • pentru mostenitori: certificat de nastere, certificat de casatorie
  • actele de proprietate pentru imobilul/apartamentul pentru care se doreste dezbaterea succesiunii (contract de vanzare-cumparare, contract de donatie, certificat de mostenitor, titlu de proprietate, etc)
  • act de consiune pentru locul de veci (in acest caz trebuie obtinuta si o adeverinta cu valoarea pe mp a locului de veci de la Administratia cimitirelor)
  • certificat de actionar (in acest caz trebuie obtinuta un extras de cont cu valoarea actiunilor de la Depozitarul Central)
  • certificat de atestare fiscala de la ANAF din care sa reiasa ca defuntul nu a avut datorii catre stat
  • certificat de atestare fiscala de la administratia financiara de care apartin bunurile din care sa reiasa ca sunt platite la zi impozitele catre stat
  • incheiere de intabulare (necesara doar daca pentru imobil/apartament/teren exista cadastru si intabulare)
  • 2 martori

 5.MODUL DE STABILIRE A COTELOR SUCCESORALE CE REVIN MOSTENITORILOR

5.1. În cazul succesiunii legale

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu descendenţii defunctului:

– cota soţului      1/4

– cota descendenţilor     3/4

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu ascendenţii privilegiaţi şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului:

– cota soţului     1/3 (2/6)

– cota ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi   2/3(4/6), din care cei doi părinţi iau împreună, în cote egale, 1/2 (2/6), iar colateralii privilegiaţi  iau 1/2(2/6); aceştia îşi vor împărţi cota, în mod egal, indiferent de numărul lor;

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu un ascendent privilegiat şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului:

– cota soţului     1/3 (4/12)

– cota ascendentului privilegiat şi a colateralilor privilegiaţi      2/3 (8/12), din care un  părinte ia 1/4(2/12), iar colateralii privilegiaţi iau 3/4 (6/12); aceştia îşi vor împărţi cota, în mod egal, indiferent de numărul lor;

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu ascendenţii privilegiaţi ai defunctului :

– cota soţului     1/2 (2/4)

– cota unuia sau a ambilor ascendenţi privilegiaţi 1/2(2/4); părinţii îşi vor împărţi în mod egal cota între ei, dacă este cazul;

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu colateralii privilegiaţi ai defunctului:

– cota soţului    1/2

– cota colateralilor privilegiaţi 1/2; aceştia îşi vor împărţi cota, în mod egal, indiferent de numărul lor;

  •  Soţul supravieţuitor în concurs cu ascendenţii ordinari ai defunctului:

– cota soţului      3/4;

– cota ascendenţii ordinari 1/4; aceştia îşi vor împărţii cota, în mod egal,  indiferent de numărul lor;

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu colateralii ordinari   ai defunctului, art. 972 alin.1 lit. d şi art. 983 Cod civil :

– cota soţului     3/4;

– cota colateralilor ordinari 1/4; aceştia îşi vor împărţi cota, în mod egal, indiferent de numărul lor;

5.2 În cazul succesiunii legale şi testamentare

  •         Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu  fiecare dintre clasele de moştenitori legali
  •  Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu descendenţii defunctului este de 1/2 din 1/4 ( 1/8);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu ascendenţi privilegiaţi şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului este de 1/2 din 1/3( 1/6);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu un ascendent privilegiat şi cu colaterali privilegiaţi este de 1/2 din 1/3( 1/6);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu ascendenţii privilegiaţi ai defunctului este de 1/2 din 1/2(1/4);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu colateralii privilegiaţi ai defunctului este de 1/2 din 1/2(1/4);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu ascendenţii ordinari ai defunctului este de 1/2 din 3/4( 3/8);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu colateralii ordinari ai defunctului este de 1/2 din 3/4( 3/8).

         

  • Rezerva descendenţilor
  •  În lipsa soţului supravieţuitor, rezerva descendenţilor este de 1/2 (indiferent de numărul lor) şi se va împărţi în mod egal între ei, indiferent de numărul lor.
  • În concurs cu soţul supravieţuitor rezerva descendenţilor este de 1/2 din 3/4 (3/8), indiferent de numărul lor şi se va împărţi în mod egal între ei, în funcţie de numărul lor.

 

  •           Rezerva ascendenţilor privilegiaţi
  •  Rezerva ascendenţilor privilegiaţi in concurs cu soţul supravieţuitor şi cu colateralii privilegiaţi este de 1/2 din 2/6 (1/6); aceştia îşi vor împărţi cota, în mod egal;
  • Rezerva ascendentului privilegiat în concurs cu soţul supravieţuitor şi cu colaterali privilegiaţi este de 1/2 din 2/12 (1/12);
  • Rezerva ascendenţilor privilegiaţi in concurs cu soţul supravieţuitor este de 1/2 din 1/2(1/4); părinţii îşi vor împărţi în mod egal cota între ei;
  • Rezerva ascendenţilor privilegiaţi în lipsa soţului supravieţuitor şi a colateralilor privilegiaţi este de 1/2.

 

Bibliografie

http://www.infolegal.ro/wp-content/uploads/2007/07/mostenire-notar.jpg

Pierderea cartii de identitate

Eliberarea actului de identitate la pierderea, furtul, distrugerea sau deteriorarea actului de identitate detinut anterior

pierdut buletin carte de identitate

Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele documente:

– cererea tip pentru eliberarea actului de identitate;
– actul de identitate si cartea de alegator,in cazul deteriorarii;
– certificatul de nastere,original si copie;
Continue reading

Eliberarea actului de identitate

Eliberarea actului de identitate la expirarea termenului de valabilitate, modificarea datelor de stare civila, anularea documentului, schimbarea sexului sau a fizionomiei

eliberarea actului de identitate

Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele documente:
– cererea tip pentru eliberarea actului de identitate;
– actul de identitate si cartea de alegator, daca este cazul;
– certificatul de nastere, original si copie;

Continue reading

Eliberarea actului de identitate la implinirea varstei de 14 ani

Eliberarea actului de identitate la implinirea varstei de 14 ani

carte de identitate 14 ani

Pentru eliberarea actului de identitate la implinirea varstei de 14 ani, sunt necesare urmatoarele documente:

  1.  cerere tip pentru eliberarea actului de identitate, semnata atat de minor, cat si de parinte/reprezentant legal;
  2.  certificatul de nastere al minorului, original si copie;
  3.  actul de identitate al unuia dintre parinti sau al reprezentantului legal;
  4.  documentul cu care parintele/reprezentantul legal face dovada adresei de domiciliu, original si copie;
  5.  certificatul de casatorie al parintilor sau, dupa caz, certificatul de divort/hotararea judecatoreasca, ramasa definitiva si irevocabila, în cazul în care parintii sunt divortati, original si copie;
  6.  chitanta reprezentand contravaloarea cartii de identitate, in valoare de 7 lei;

La implinirea varstei de 14 ani, minorul se prezinta la ghiseul serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor (sectia de politie de care apartine), insotit de unul dintre parinti sau dupa caz, de reprezentantul sau legal, de persoana desemnata din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenta sociala sau de persoana careia i-a fost încredintat în plasament, pentru a solicita eliberarea actului de identitate.

În situatia în care parintii au domicilii diferite, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semneaza de parintele la care minorul are domiciliul, în conditiile legii.
Pentru minorul care, desi a fost încredintat prin hotarâre judecatoreasca, unuia dintre parinti, dar locuieste efectiv  la celalalt parinte, este necesara si declaratia de consimtamant a parintelui caruia i-a fost încredintat, din care sa rezulte ca este de acord ca în actul de identitate al minorului sa fie înscrisa adresa la care acesta locuieste efectiv.

Declaratia prevazuta poate fi data la ghiseu, în prezenta personalului serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor, iar în situatiile în care parintele nu se poate prezenta la ghiseu, declaratia trebuie sa fie autentificata la notarul public sau, dupa caz, la misiunea diplomatica a României din statul în care acesta se afla.

Cetatenii români aflati în strainatate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreuna cu documentele prevazute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul respectiv.

DOCUMENTE NECESARE PENTRU OBTINEREA CARTII DE IDENTITATE

DOCUMENTE NECESARE PENTRU OBTINEREA CARTII DE IDENTITATE

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal de catre solicitant, iar actele de identitate se elibereaza titularilor. In situatia in care solicitantul nu se afla în tara, mandatarul va prezenta procura speciala, autentificata de misiunea diplomatica sau oficiul consular al Romaniei din statul în care se afla solicitantul. In cuprinsul procurii speciale este necesar sa se regaseasca referirea expresa la obiectul mandatului, respectiv ridicarea actului de identitate.

Cetatenii romani aflati în strainatate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreuna cu documentele prevazute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cetateniei si a domiciliului, necesare eliberarii actului de identitate, se prezinta în original si copie.

 1. Eliberarea actului de identitate la implinirea varstei de 14 ani

 

2. Eliberarea actului de identitate la expirarea termenului de valabilitate, modificarea datelor de stare civila, anularea documentului, schimbarea sexului sau a fizionomiei

 

3. Eliberarea actului de identitate la pierderea, furtul, distrugerea sau deteriorarea actului de identitate detinut anterior