Acte privind procedura succesorala

Acte privind procedura succesorala

procedura succesorala

 

Cuprins:

1. DISPOZIŢII GENERALE

2. REGULI DE COMPETENŢĂ

3. DESCHIDEREA PROCEDURII SUCCESORALE

4. ACTE NECESARE PENTRU DEZBATEREA SUCCESIUNII

5. MODUL DE STABILIRE A COTELOR SUCCESORALE CE REVIN MOSTENITORILOR

 

1. DISPOZIŢII GENERALE

Procedura succesorală notarială se poate deschide numai în baza certificatului de deces.

Certificatul de deces trebuie să conţină elementele esenţiale pentru dezbaterea succesiunii, cum sunt: numele şi prenumele defunctului, data completă a decesului (ziua, luna şi anul), codul numeric personal, precum şi ultimul domiciliu al acestuia. Data incompletă face ca evidenţa procedurilor succesorale ţinută la nivelul Camerei Notarilor Publici, precum şi cea a opţiunilor succesorale ţinută la nivelul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, să genereze erori care pot atrage anularea ulterioară a actelor instrumentate.

Hotărârea judecătorească de declarare a morţii unei persoane nu poate înlocui certificatul de deces, fiind obligatorie obţinerea acestuia de la autorităţile competente.

Pentru cetăţenii români decedaţi în străinătate, dar care au avut ultimul domiciliu în România, precum şi pentru cetăţenii români care au decedat în străinătate, dar care au avut ultimul domiciliu/reşedinţa în străinătate, certificatul de deces va fi emis de autoritatea română, după transcrierea actului de deces emis de autoritatea străină. În cazul în care certificatul de deces este eliberat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular, acesta nu mai trebuie transcris.

Pentru cetăţenii străini sau apatrizi, care nu sunt decedaţi în România şi care au avut ultimul domiciliu/reşedinţa în străinătate, actul de deces emis de autorităţile străine competente va fi luat în considerare de către notarul public numai după îndeplinirea procedurii supralegalizării sau apostilării, după caz. Fac excepţie de la regula apostilării/supralegalizării, actele de deces emise de state cu care România are încheiate convenţii sau tratate bilaterale de recunoaştere a actelor de stare civilă

2. REGULI DE COMPETENŢĂ

Regula generală este că moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.

În cazul în care ultimul domiciliu nu este în România, competent este notarul public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în circumscripţia sa să existe cel puţin un bun imobil.

În cazul în care ultimul domiciliu nu este în România, iar în patrimoniul succesoral nu se regăsesc bunuri imobile pe teritoriul României, competent este notarul public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în circumscripţia sa să existe bunuri mobile.

În cazul în care ultimul domiciliu nu este în România, iar în patrimoniul succesoral nu se regăsesc bunuri pe teritoriul României, competent este notarul public cel dintâi sesizat. În acest ultim caz, se poate emite certificat de calitate de moştenitor, dar numai cu respectarea art.2633 şi următoarele din Codul civil.

Regulile de mai sus se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor decedate al căror ultim domiciliu nu este cunoscut.

De asemenea, în cazul în care, în certificatul de deces se precizează doar statul pe al cărui teritoriu defunctul a avut ultimul domiciliu, se aplică în mod corespunzător prevederile de mai sus.

3. PRECIZĂRI CU PRIVIRE LA DESCHIDEREA PROCEDURII SUCCESORALE

Cererea de deschidere a procedurii succesorale poate fi făcută de oricare dintre succesibili, de către creditorii succesiunii sau ai succesibililor, precum şi de orice altă persoană care justifică un interes legitim. Cererea de deschidere a procedurii succesorale poate fi înlocuită şi de sesizarea secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau de sesizarea instituţiilor statului (instanţe de judecată, parchet, poliţie, etc.). În privinţa Anexei nr.24, precizăm că aceasta suplineşte certificatul de deces şi certificatul de atestare fiscală emis de unitatea administrativ-teritorială.

După primirea cererii, însoţită obligatoriu de certificatul de deces, notarul public va proceda la verificarea competenţei sale şi va solicita de la Camera Notarilor Publici certificatul de evidenţă succesorală. După primirea de la Camera Notarilor Publici a certificatului de evidenţă succesorală, notarul public va proceda la înregistrarea dosarului succesoral în registrul şi opisul succesoral, precum şi în registrul de termene cu menţionarea termenului stabilit pentru dezbatere.

 În toate situaţiile, data înregistrării cauzei succesorale în registrul de succesiuni este data la care notarul a primit cererea de deschidere a procedurii succesorale.

Dacă dosarul succesoral nu a fost înregistrat, actele de procedură efectuate nu sunt valabile.

 

Până la soluţionarea dosarului succesoral se pot acorda, după caz, mai multe termene .

La fiecare termen acordat se va întocmi o încheiere de şedinţă.

4. ACTE NECESARE PENTRU DEZBATEREA SUCCESIUNII

Sunt necesare urmatoarele acte pentru dezbaterea succesiunii:

  • certificatul de deces
  • pentru sotul/sotia supravietuitoare: certificatul de casatorie/deces, sentinta de divort (ramasa definitiva si irevocabila), certificat de divort, etc, dupa caz
  • pentru mostenitori: certificat de nastere, certificat de casatorie
  • actele de proprietate pentru imobilul/apartamentul pentru care se doreste dezbaterea succesiunii (contract de vanzare-cumparare, contract de donatie, certificat de mostenitor, titlu de proprietate, etc)
  • act de consiune pentru locul de veci (in acest caz trebuie obtinuta si o adeverinta cu valoarea pe mp a locului de veci de la Administratia cimitirelor)
  • certificat de actionar (in acest caz trebuie obtinuta un extras de cont cu valoarea actiunilor de la Depozitarul Central)
  • certificat de atestare fiscala de la ANAF din care sa reiasa ca defuntul nu a avut datorii catre stat
  • certificat de atestare fiscala de la administratia financiara de care apartin bunurile din care sa reiasa ca sunt platite la zi impozitele catre stat
  • incheiere de intabulare (necesara doar daca pentru imobil/apartament/teren exista cadastru si intabulare)
  • 2 martori

 5.MODUL DE STABILIRE A COTELOR SUCCESORALE CE REVIN MOSTENITORILOR

5.1. În cazul succesiunii legale

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu descendenţii defunctului:

– cota soţului      1/4

– cota descendenţilor     3/4

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu ascendenţii privilegiaţi şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului:

– cota soţului     1/3 (2/6)

– cota ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi   2/3(4/6), din care cei doi părinţi iau împreună, în cote egale, 1/2 (2/6), iar colateralii privilegiaţi  iau 1/2(2/6); aceştia îşi vor împărţi cota, în mod egal, indiferent de numărul lor;

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu un ascendent privilegiat şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului:

– cota soţului     1/3 (4/12)

– cota ascendentului privilegiat şi a colateralilor privilegiaţi      2/3 (8/12), din care un  părinte ia 1/4(2/12), iar colateralii privilegiaţi iau 3/4 (6/12); aceştia îşi vor împărţi cota, în mod egal, indiferent de numărul lor;

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu ascendenţii privilegiaţi ai defunctului :

– cota soţului     1/2 (2/4)

– cota unuia sau a ambilor ascendenţi privilegiaţi 1/2(2/4); părinţii îşi vor împărţi în mod egal cota între ei, dacă este cazul;

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu colateralii privilegiaţi ai defunctului:

– cota soţului    1/2

– cota colateralilor privilegiaţi 1/2; aceştia îşi vor împărţi cota, în mod egal, indiferent de numărul lor;

  •  Soţul supravieţuitor în concurs cu ascendenţii ordinari ai defunctului:

– cota soţului      3/4;

– cota ascendenţii ordinari 1/4; aceştia îşi vor împărţii cota, în mod egal,  indiferent de numărul lor;

  • Soţul supravieţuitor în concurs cu colateralii ordinari   ai defunctului, art. 972 alin.1 lit. d şi art. 983 Cod civil :

– cota soţului     3/4;

– cota colateralilor ordinari 1/4; aceştia îşi vor împărţi cota, în mod egal, indiferent de numărul lor;

5.2 În cazul succesiunii legale şi testamentare

  •         Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu  fiecare dintre clasele de moştenitori legali
  •  Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu descendenţii defunctului este de 1/2 din 1/4 ( 1/8);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu ascendenţi privilegiaţi şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului este de 1/2 din 1/3( 1/6);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu un ascendent privilegiat şi cu colaterali privilegiaţi este de 1/2 din 1/3( 1/6);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu ascendenţii privilegiaţi ai defunctului este de 1/2 din 1/2(1/4);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu colateralii privilegiaţi ai defunctului este de 1/2 din 1/2(1/4);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu ascendenţii ordinari ai defunctului este de 1/2 din 3/4( 3/8);
  • Rezerva soţului supravieţuitor în concurs cu colateralii ordinari ai defunctului este de 1/2 din 3/4( 3/8).

         

  • Rezerva descendenţilor
  •  În lipsa soţului supravieţuitor, rezerva descendenţilor este de 1/2 (indiferent de numărul lor) şi se va împărţi în mod egal între ei, indiferent de numărul lor.
  • În concurs cu soţul supravieţuitor rezerva descendenţilor este de 1/2 din 3/4 (3/8), indiferent de numărul lor şi se va împărţi în mod egal între ei, în funcţie de numărul lor.

 

  •           Rezerva ascendenţilor privilegiaţi
  •  Rezerva ascendenţilor privilegiaţi in concurs cu soţul supravieţuitor şi cu colateralii privilegiaţi este de 1/2 din 2/6 (1/6); aceştia îşi vor împărţi cota, în mod egal;
  • Rezerva ascendentului privilegiat în concurs cu soţul supravieţuitor şi cu colaterali privilegiaţi este de 1/2 din 2/12 (1/12);
  • Rezerva ascendenţilor privilegiaţi in concurs cu soţul supravieţuitor este de 1/2 din 1/2(1/4); părinţii îşi vor împărţi în mod egal cota între ei;
  • Rezerva ascendenţilor privilegiaţi în lipsa soţului supravieţuitor şi a colateralilor privilegiaţi este de 1/2.

 

Bibliografie

http://www.infolegal.ro/wp-content/uploads/2007/07/mostenire-notar.jpg